4-10 iulie

AVRAAM, PRIMUL MISIONAR


Text de memorat: Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe neamuri, prin credinţă, a vestit mai dinainte, lui Abraam, această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în tine .”(Galat. 3,8)

​Misionar este adeptul unei credinţe, care se deplasează, în alt loc, de obicei într-o altă ţară,pentru a vesti Cuvântul lui Dumnezeu.
​Ca misionar al Europei şi al ţării noastre, Mihai Czechovski vine în 1870. De la noi din ţară a plecat în Madagasca,fr Tolici Consantin în1930.

Studiul biblic oficial îl ,recomandă ca prim misionar pe Avram

El pleacă din Ur, din Caldeea,împreună cu tatăl său Terah şi cei doi fraţi Haran şi Nahor şi s-au aşezat în Haran – erau de religie păgână.
Aici află religia Dumnezeului Celui adevărat. Este o religie, pe care o răspândeşte la vremea lui Adam, de la care ia naştere un filon al adevărului. Un filon ce se extinde ulterior până în Madian, unde era preot, Ietro. Acest filon cuprindea şi Haranul, unde s-a convertit şi Avram. Avram avea 75 de ani când a fost chemat să meargă în Canaan. El a plecat împreună cu soţia Sara şi cu nepotul Lot.

Avram era cunoscut pentru credinţa lui. Era cunoscut de ceilalţi pentru altarele pe care le lăsa acolo unde poposea. Cei ce vedeau altarele ştiau că a trecut pe acolo Avram cel credincios.

​Avram a fost chemat şi într-o altă lucrare divină. Adică de a fi capul de serie al unui popor ce avea să devină, poporul pregătitor al primei veniri a Domnului Hristos. Avea sa devină tatăl mai multor popoare, motiv pentru care i s-a schimbat numele din Avram, în Avraam şi soţiei sale din Sara, în Sarai.

​Avraam şi Sarai nu erau doi sfinţi, ci erau doi oameni obisnuiţi.Ei au fost singurele instrumente cu care Dumnezeu Şi-a putut face Planul Său.Avraam a râs în sine când i s-a spus că va avea urmaşi.A râs în sine şi Sara. Avraam a pactizat cu Sara să se culce cu Agar.şi să aibe un fiu cu aceasta: Ismael. Avraam a spus o jumătate de adevăr ca să-şi scape viaţa în Egipt şi când a fost la Abimelec.

Dar tot el era instrumentul cu care a putut Dumnezeu să simbolizeze cele două legăminte: Legământul Vechiului Testament şi Legământul Noului Testament. Să simbolizeze chiar jertfa Fiului său.
Isac – un copil venit prin intervenţie divină, pentru că nici Avraam nici Sara nu mai erau la vârsta procreaţiei – a putut să simbolizeze Legământul Noului Testament, iar prin Ismail a putut să simbolizeze Legământul Vechiului Testament (Galat,4,21-24) Numai prin vârsta lor înintată a putut Dumnezeu să simbolize naştera Domnului Histos în omenire, prin implantarea Lui supranaturală în pântecul unei Fecioare.

Avraam a dat naştere unui popor, care a scris Biblia şi a construit Sanctuarul. Un popor care nu a fost credincios misiunii sale şi a
crucificat pe Domnul Hristos.Un popor care a dat proroci, care au scris despre istoria Izraelului şi despre istoria lumii.
Trebuie să deosebim la poporul evreu cele două legăminte: Legământul mântuirii specific lui Adam, pe care îl recunoaştem, în altarele pe care Avraam le răspândea şi Legământul sujirii. Acum făgăduinţele au fost făcute lui „Avraam şi seminţei lui” … Nu zice şi seminţelor (ca şi când ar fi mai multe)-ci ca şi cum ar fi vorba numai de una: „Şi seminţei tale” – adică Hristos ( Gal,3,16)
Avraam a fost nu numai capul de serie al porului iudeu, ci şi al multor neamuri: acest fapt a fost factorul filozofic pe care l-a folosit Apostolul Pavel, atuni când mântuirea a trecut şi la neamuri. Adică la neiudei. ”Toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine”(Gen.12,3) Poporul evreu a fost poporul pregătirii şi slujirii primei veniri a Domnului Hristos,nu a fost poporul mântuirii exclusive.

Studiul 2 – Avraam, primul misionar