17 – 23 ocombrie

MUSTRĂRI ŞI PEDEPSE

​Textul de memorat: Vindecă- mă Tu Doamne, şi voi fi vindecat; mântuieşte-mă Tu, şi voi fi mântuit, căci Tu eşti slava mea (Ier 17,14)

​Mustrările din vechime au fost făcute de Dumnezeu poporului Său prin profeţi. Poporul Său trebuia să fie un reprezetant al Său, fiindcă trebuia să constituie baza materială şi spirituală pentru naşterea Domnului Hristos şi pentru formarea ulterior a Creştinismului. Mustrările făceau parte din majoritatea cuvântărilor profeţilor.Misiunea profeţilor era grea. Împăraţii puteau ucide profetul, dacă acesta nu vorbea pe placul lui . Chiar poporul putea ucide profetul cu pietre dacă acesta spunea mustrările Domnului.

Ieremia însăşi este un bun exemmplu în această privinţă. El este în pericolul de a fi ucis cu pietre şi a stat multă vreme în închisoare a fost aruncat în groapa cu nămol. El nu vorbea pe placul celor cel acultau. El spunea mustrările lui Dumneze privind viaţa lor spirituală. În perioda aceea froţa politică era deţinută de Asiria la început, apoi Egiptul şi după aceea Babilonul. Poporul lui Israel a căutat nu ajutorul lui Dumnezeu. Ci alianţele cu aceste popoare. Ele urmăreau binele lor, nu binele poporului lui Israel. Ieremia arăta mustrările Domnului şi faptul că Babilonul se înălţa chiar atunci ca forţă militară de neînvis. Zedechia s-a încrezut în gândirea sa. Şi ştim ceea ce a păţit.

Aşa vorbeşte Domnul: „Blestemat să fie orice om care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul. Căci este ca un nenorcit în pustie şi nu vede venind fericirea; locuieşte în locurile arse ale pustiei, într-un pământ sărat şi fără locuitori. Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul Inima este nespus de inşelătoare şi de deznădăjduit de rea. Cine poate s-o cunoască ?”(Ier. 17.5-7, 9)

Inima omului înseamnă raţiunea, cugetul nostru . El este nespus de egoist. Gândiraea noastă,raţiunea noastră este înşelătoare. Cine poate s-o cunoască ? Cu felul minţii noastre de a trata lucrurile suntem de deznădăjduit de răi. Trebuie să ne schimbăm felul de a fi, prin felul de a gândi, Şi felul de a gândi se schimbă prin citirea Cuvântului lui Dumnezeu.

​Şi Domnul mi-a zis:”Nu mijloci pentru poporul acesta. (Ier.14,11)

​Era aşa de nescultător poporul lui Israel,era aşa de decăzut, încât mustrările nu foloseau la nimic.Poporul trebuia pedepsit. Intervetia profetului,ar putea pototoli mânia Domnului, cum s-a întâmplat cu Moise,la Sinai. De multe ori suntem în cazul poporului lui Israel şi trebuie să fim pedepsiţi. Pocăinţa şi îndreptarea morală nu ajunge,suntem iertaţi, dar trebuie să fim pedepsiţi.

Studiul 4 – Mustrări și pedepse