25-31 iulie

CAPTIVII CA  MISIONARI

Textul de memorat:I S-a dat stăpânire,slavă şi putere împărătească, ca Să-I slujască toate popoarele, neamurile,şi oamenii de toate limbile.Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică şi nu va trece nicidecum şi Împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată (Dan 7,14).

Printre captivii luaţi în Babilon în 605 i.H se afla şi Daniel. Pleca în acelaş timp într-o mare misiune fără să ştie. Plecau alături de el şi alţi tineri – Mişael, Hnania, Azaria – fără să ştie că plecau într-o mare misiune. Ei s-au vorbit între ei să nu se spurce cu bucatele dela masa împăratului şi să mănânce numai verdeţuri şi zarzavaturi.După timpul de probă, aceştia  arătau mai frumoşi şi mai sănătoşi ca ceilalţi.

În al doilea an al dominiei lui Nabucodonosor ( 605-562 îH), împăratul a avut un vis profetic. Ca în studiul precedent, Dumnezeu foloseşte o persoană din afara poprului Israel pentru cea mai valoroasă profeţie,pentru a arăta că Planul de Mântuire este făcut pentru omenire şi nu pentru evrei, dar ca să se arate rolul temporar al iudeilor, Nabucodonosor uită visul,pe care îl reproduce şi îl tălmăceşte, Daniel. Bineînţeles, că Nabucodonosor îl înalţă în slujbă pe Daniel şi declară pe Dumnezeul lui Daniel ca adevăratul Dumnezeu.

Cu adevărat,Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi

Domnul împăraţilor, şi El descoperă tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta (Dan.2,47)

Experienţele lui Daniel sunt mai multe.Odată pe când domnea peste Babilon, Belşaţar, în toiul ospăţului împărătesc a apărut o scriere pe zid. Împărul s-a speriat şi a cerut să i se tălmăcească scrierea. Împărăteasa i-a spus ca este un rob evreu, Daniel, care are duhul dumnezeilor celor sfinţi, şi care a tălmăcit şi visul tatălui său.Şi au trimis să-l aducă pe Daniel. Acesta a tălmăcit scrierea. Mâna aceea scria: „Numărat,numărat, fiindcă ţi s-au numărat zilele de domnie, cântărit fiindcă ai fost găsit prea uşor şi împărţit findcă împărăţia ta va fi dată in mâinile mezilor şi perşilor.” Şi toată ridicarea în rang a lui Daniel oferindu-i-se locul al treilea în conducerea împărăţiei,nu i-a folosit la nimic, fiindcă Belşaţar fost cucerit de către perşi chiar în noaptea aceea.

O altă experienţă a avut Daniel în perioada persană din cauza  invidiei celor din jur. Aceştia au scos o lege prin care timp de 30 de zile nimeni să nu se roage altui dumnezeu,decât împăratului. Altfel va fi aruncat în groapa cu lei. Aceştia l-au pândit pe Daniel, şi l-au surprins  rugându-se,cu ferestrele deshise spre Ierusalem. Şi Daniel a fost aruncat în groapa cu lei. Împăratul ţinea la Daniel, şi când s-a făcut ziuă,s-a dus la groapa cu lei şi a zis: „A putut Dmnezeul tău căruia îi slujeşti să te scape de gurile leilor” ? Daniel a răspuns:”Veşnic să trăieşti împărate, Dumnezeu a trimis pe îngerul său care a închis gura leilor.”Împăratul s-a bucurat şi a aruncat în groapă pe pârâşii lui Daniel şi leii i-au sfâşiat înainte să ajungă în fundul gropii.

Pe această cale, prin simpla încredere în Dumnezeu,  şi pentru a onora pe Dumnezeu, Daniel ajunge misionar la curtea regală a lui Nabucodonosor, Belşaţar şi a lui Darius. Şi noi, să nu ne temem de nimic şi când vine ocazia să-L descoperim altora pe Dumnezeu.

Studiul 5 – Captivii ca misionari